Credinciosule, pe moarte,
Nu fi necăjit văzând
Că-ți rămân copiii singuri!
Tu vei merge sus în ceruri,
Ei vor fi-ajutați crescând,
De Dumnezeu în primul rând.
Unii pentru-al tău Părinte,
Iară alții, pentru-al lor
Vor primi de sus ajutorul.
Și să-i caute știe Domnul
Când să vină-n ajutor
Tuturor orfanilor.
Când durerea ca un munte
O s-apese fără milă,
Să te zdrobească-n deznădejde,
Tu deprinde-ți ca să rabde
Biata inimă umilă,
Nu privi greul cu silă.
Fericita izbăvire
Pururea să te-nsenine.
Dacă ai nădejde tare,
Treci ușor prin încercare.
Vei fi-nvingător cu bine
Și vei triumfa, creștine.
Ai nădejde tare-n Domnul
Și te-ncrede neclintit.
Domnul dă la timp scăparea.
El își arată îndurarea
Celui ce-a fost disprețuit,
Celui ce-a nădăjduit.
Amin.
(Marți, 24 noiembrie 2020)